El a subliniat că sărăcia şi excluderea socială pot avea ca efect extremismul şi, implicit, conflicte precum cele ce au generat valul actual de refugiaţi. Klaus Iohannis a adăugat că fiecare naţiune are obligaţia de a salva oamenii şi de a-i sprijini, şi a atras atenţia că dacă anumite probleme din prezent nu sunt rezolvate, următorul val de migraţie va fi şi mai mare decât cel prezent.

"După cum am putut observa în ultimele luni, sute de mii de oameni au fugit din calea războiului, în căutarea unei vieţi mai bune, intrând în Europa deseori prin mijloace riscante. Acst flux din ce în ce mai mare de Pacea şi securitatea lumii sunt în strânsă dependenţă cu nivelul de dezvoltare - a spus duminică preşedintele Klaus Iohannis, într-o expunere legată de adoptarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă din cadrul Summit-ului ONU de la New York. a determinat ţările europene să depună eforturi masive pentru a face faţă unui dezastru umanitar de proporţii. Ne confruntăm cu o criză complexă. Este vorba de aspecte umanitare, de o criză a protejării graniţelor, de o criză a integrării şi de o criză financiară. Dacă nu găsim cele mai adecvate mijloace de a soluţiona pe fiecare dintre ele, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior", a atras atenţia preşedintele României.

Tot duminică, preşedintele Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu preşedintele Estoniei, Tomas Hendrik Ilves, în cadrul căreia cei doi înalţi demnitari şi-au exprimat dorinţa de intensificare a dialogului bilateral, România şi Estonia având interese comune atât în cadrul UE cât şi în cadrul NATO.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, de ambele părţi s-a manifestat interesul într-o colaborare şi coordonare strânsă, în vederea apropiatei preluări a preşedinţiei Consiliului Uniunii.

Totodată, preşedintele Estoniei a adresat o invitaţie omologului său român de a efectua o vizită oficială la Tallinn - ne-a informat trimisul RRA, Alina Stănuţă.