Liderii Alianţei Nord-Atlantice au căzut ieri de acord asupra principalelor puncte cu care au intrat în summit.

Între acestea, creşterea mobilităţii şi vitezei de reacţie, extinderea centrelor de comandă sau invitarea Macedoniei să se alăture Alianţei.

Chiar dacă în discursul de la summit preşedintele american Donald Trump şi-a surprins aliaţii cerându-le nu doar să îşi achite "imediat contribuţia de 2%", dar mai mult să crească la 4% din PIB suma acordată apărării, şeful NATO, Jens Stoltenberg, s-a mulţumit în această seară doar să noteze progresele făcute în finanţarea Alianţei.

Deciziile luate astăzi de liderii Alianţei Nord-Atlantice vin să consolideze forţa NATO, în condiţiile în care se confruntă tot mai mult cu ameninţări şi provocări legate de securitate.

Au fost luate decizii privind întrărirea apărării colective, prin pregătirea trupelor statelor membre, dar şi de combatere a terorismului.

Astfel, a fost agreată "Iniţiativa celor 4 treizeci", adică 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene şi 30 de nave de luptă vor putea fi desfăşurate în caz de necesitate în cel mult 30 de zile.

De asemenea, membrii Alianţei au fost de acord cu actualizarea structurii de comandă a NATO cu peste 1.200 de angajaţi.

Totodată, au fost stabilite două noi centre de comandă, unul pentru Atlantic, în Norfolk, Virginia, iar altul pentru sprijin şi mobilitate, în Ulm, Germania.

Aceste decizii vor asigura Alianţei forţele potrivite în locul potrivit, spunea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă.

"Am avut discuţii, avem şi dezacorduri, dar cel mai important este că avem decizii care împing această Alianţă înainte şi ne fac mai puternici. În istoria NATO am avut multe dezacorduri şi am reuşit să le depăşim de fiecare dată, pentru că la sfârşitul zilei suntem cu toţii de acord că America de Nord şi Europa sunt mai în siguranţă împreună. NATO este bună pentru Europa şi NATO este bună pentru America de Nord, aşa că astăzi am fost de acord să întărim apărarea NATO, să creştem rolul nostru în lupta împotriva terorismului şi să împărţim mai bine povara securităţii noastre. Salut faptul că mulţi lideri au făcut anunţuri despre noi contribuţii la o serie întreagă de misiuni şi iniţiative al NATO", a spus Jens Stoltenberg.

Experţii NATO vor fi pregătiţi să sprijine aliaţi în domenii precum contrapropaganda, apărarea cibernetică şi securitatea energetică. În ceea ce priveşte instabilitatea din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, aliaţii sunt hotărâţi să menţină victoriile obţinute în lupta împotriva ISIS. În acest context, s-a decis lansarea unei noi misiuni de formare în Irak ce va fi condusă de Canada, o misiune non-combat cu câteva sute de formatori, dar şi înfiinţarea unor şcoli militare profesionale şi academii pentru forţele irakiene.

De asemenea, s-a decis să crească sprijinul acordat pentru Iordania şi Tunisia pentru dezvoltarea capacităţilor de combatere a terorismului.

Aliaţii au fost de acord şi cu înfiinţarea unui nou centru de operaţiuni Cyber, ca parte a structurii de comandă consolidată a NATO.

Pentru ca Alianţa Nord-Atlantică să fie pregătită să răspundă la provocările cu care se confruntă sunt necesare investiţii mai multe în apărare, mai spunea Jens Stoltenberg, cu referire la cheltuielile pentru acest domeniu.

"Cu toţii suntem de acord că astăzi nu avem o repartizare echitabilă a sarcinilor în alianţa noastră, cu toţii suntem de acord că avem nevoie de mai mulţi bani în bugetele naţionale de apărare, de capacităţi moderne, dar şi de mai multe contribuţii la misiuni şi operaţiuni", susţinea Jens Stoltenberg.

Vestea bună este că facem progrese. Timp de un sfert de secol multe dintre ţările noastre au tăiat miliarde din bugetele lor de apărare, acum ei adaugă miliarde, a mai afirmat secretarul general al NATO, care a adăugat că în acest an opt state membre s-au angajat să aloce 2% din PIB pentru apărare, iar majoritatea are intenţia de a face acest lucru până în anul 2024.

"Este vorba de corectitudine, de credibilitate dar mai presus de toate este vorba despre securitatea noastră într-o lume mai imprevizibilă".

Jens Stoltenberg a mai anunţat că uşa NATO rămâne deschisă, iar în acest sens Guvernul Macedoniei va fi invitat să înceapă discuţiile de aderare.

Proiectul de comunicat final al summit-ului aminteşte că pentru aderare Macedonia trebuie să îndeplinească obligaţiile stipulate la Summitul de la Bucureşti, respectiv să îşi rezolve problemele cu vecinii. Referirea este făcută la problema numelui acestei foste republici iugoslave, disputat deopotrivă de Grecia.