Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Istoricul blocajului politic din R. Moldova

În Republica Moldova au loc duminică alegeri anticipate. Este pentru a treia oară când parlamentarii de la Chişinău sunt nevoiţi să voteze înainte de termen.

Istoricul blocajului politic din R. Moldova

Articol de Cătălin Gomboş, 22 Noiembrie 2010, 14:46

Republica Moldova a intrat în ultima săptămână de campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate de duminică.

Este pentru a treia oară când sunt convocate alegeri înainte de termen, din cauza prevederii constituţionale care impune dizolvarea parlamentului, dacă legislativul nu reuşeşte să-l desemneze pe preşedintele ţării.

Printr-un referendum la începutul toamnei, actuala putere a încercat fără succes să obţină sprijinul populaţiei pentru modificarea Constituţiei.

Alegerile anticipate din 28 noiembrie stau sub semnul unui blocaj politic în care Republica Moldova se află din aprilie 2009, iar cauza acestuia este incapacitatea parlamentului de a alege un preşedinte al ţării.

Până în 2000, Constituţia prevedea că şeful statului este ales în mod direct.

Pe fondul conflictului între preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, şi parlament, legislativul a modificat Constituţia transformând statul într-o republică parlamentară în care preşedintele trebuie ales cu votul a 61 dintre cei 101 deputaţi, iar în cazul în care parlamentul nu reuşeşte să-l aleagă din două încercări sunt convocate alegeri anticipate.

Imediat după modificarea Constituţiei, Partidul Comuniştilor a blocat alegerea preşeditentelui şi a provocat alegeri anticipate pe care le-a câştigat în februarie 2001, când a obţinut 71 de mandate de deputat şi l-a ales pe Vladimir Voronin preşedinte al ţării.

A fost singura dată când un partid a avut un numar suficient de mandate pentru a-şi impune preşedintele.

În 2005, comuniştii au câştigat 56 de mandate şi a fost nevoie de voturile unor partide din opoziţie pentru ca Vladimir Voronin să fie ales din nou preşedinte.

În urma alegerilor din aprilie 2009, Partidul Comuniştilor a obţinut 60 de mandate, cu unul mai puţin decât cele 61 necesare pentru a desemna un preşedinte.

Comuniştii au fost puşi în dificultate de opoziţie

Deşi comuniştii au afirmat în repetate rânduri că vor obţine aşa-numitul "vot de aur, opoziţia liberală a rămas unită şi a reuşit să blocheze de două ori alegerea preşedintelui de către parlament, provocând astfel alegeri parlamentare anticipate care au fost organizate la sfârşitul lui iulie.

De data aceasta, comuniştii au obţinut 48 de mandate, cele trei partide de opoziţie - 40, iar democraţii lui Marian Lupu -13.

Comuniştii au trecut în opoziţie, iar celealte patru partide au format Alianţa pentru Integrare Europeană care l-a desemnat pe Marian Lupu candidat la Preşedinţie, în speranţa că acesta va reuşi să atrag voturile a opt dintre foştii săi colegi comunişti.

Niciunul dintre deputaţii PCRM nu a trădat linia partidului la cele două încercări de alegeri a şefului statului.

Erau astfel create condiţiile pentru convocarea a noi alegeri anticipate. Înainte de aceasta s-a încercat modifcarea Constituţiei pentru ca astfel de blocaje să fie evitate pe viitor.

Forţele politice nu au reuşit să ajungă la un consens pentru a schimba în parlament legea fundamentală, iar un referendum organizat pe 5 septembrie a fost invalidat din cauza unei participări reduse la vot.

Modul de alegere a preşedintelui rămâne, aşadar, acelaşi.

În cazul în care după scrutinul din 28 noiembrie nu se va forma o majoritate capabilă să desemeneze un şef al statului, Republica Moldova va fi avea din nou alegeri anticipate anul viitor.

R. Moldova negociază cu Ucraina preţul energiei

R. Moldova negociază cu Ucraina preţul energiei

Republica Moldova continuă negocierile cu Ucraina privind preţul la energia electrică.Partea ucraineană îşi doreşte o...

R. Moldova negociază cu Ucraina preţul energiei
Drapelul de stat, motiv de noi dispute politice

Drapelul de stat, motiv de noi dispute politice

În Republica Moldova au apărut noi discuţii din cauza deciziei pe care a luat-o Partidul Comuniştilor de a oficializa...

Drapelul de stat, motiv de noi dispute politice
UE, destul de mulţumită de negocierile cu R.Moldova

UE, destul de mulţumită de negocierile cu R.Moldova

Şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schubel afirmă că s-au făcut progres în negocierile cu Republica...

UE, destul de mulţumită de negocierile cu R.Moldova
Secretarul general al NATO, felicită R.Moldova pentru alegerea preşedintelui

Secretarul general al NATO, felicită R.Moldova pentru alegerea preşedintelui

Noul preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Tomofti a fost felicitat pentru alegerea sa în funcţie şi de secretarul...

Secretarul general al NATO, felicită R.Moldova pentru alegerea preşedintelui
Nicolae Timofti, învestit în funcția de președinte

Nicolae Timofti, învestit în funcția de președinte

Preşedintele nou-ales al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a fost învestit, vineri, în funcţie, în cadrul unei ceremonii...

Nicolae Timofti, învestit în funcția de președinte
Nicolae Timofti, validat la preşedinţia Republicii Moldova

Nicolae Timofti, validat la preşedinţia Republicii Moldova

Curtea Constituţională de la Chişinău a validat alegerea lui Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova,...

Nicolae Timofti, validat la preşedinţia Republicii Moldova
Republica Moldova va semna cu UE un Acord de liber schimb

Republica Moldova va semna cu UE un Acord de liber schimb

Prin Acordul de liber schimb aprofundat şi cuprinzător, Republica Moldova va putea să îşi prezinte ofertele pe piaţa unică a...

Republica Moldova va semna cu UE un Acord de liber schimb
Un nou nume avansat pentru preşedinţia Republicii Moldova produce dispute

Un nou nume avansat pentru preşedinţia Republicii Moldova produce dispute

În Republica Moldova, stabilirea unei date pentru stabilirea preşedintelui a fost din nou amânată, din cauza disputelor din...

Un nou nume avansat pentru preşedinţia Republicii Moldova produce dispute