De la 1 februarie, un număr mai mare de activităţi economice şi comerciale sunt taxate, se schimbă procente de impozitare şi deducere ale unor cheltuieli, apar numeroase modificări fiscale în mai toate domeniile de activitate, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal.

Dacă reprezentanţii Ministerului de Finanţe apreciază că schimbările nu vor avea un impact semnificativ asupra cetăţeanului obişnuit, pentru că nu se modifică nimic în zona taxării directe, opoziţia critică ceea ce numeşte supraimpozitarea mediului privat, care va genera şomaj.

100.000 de locuri de muncă vor dispărea, estimează reprezentanţii micilor întreprinzători, care cred că schimbarea taxării în domeniul lor de activitate va provoca 40.000 de falimente.

Economistul Ionuţ Dumitru a găsit în egală măsură puncte tari şi puncte slabe noului Cod Fiscal, despre care spune că a fost impus prea în grabă şi fără analize de impact sau consultarea celor afectaţi.

Iulian Olescu: Era necesară introducerea impozitelor în zone insuficient fiscalizate până acum, cum este agricultura?

Ionuţ Dumitru: La nivelul agricultorilor vom avea o taxă pe baza unor norme de venit stabilite. Ceea ce este cert în momentul de faţă: din agricultură colectăm foarte puţini bani la buget, deşi avem o ramură destul de importantă pentru economie, care contribuie cu în jur de 7% la PIB, contribuţia la veniturile bugetare este una foarte scăzută. Acum, ei bine, se mai poate discuta dacă e formula cea mai bună, formula pe care a ales-o Guvernul cu normele de venit, unice pe ţară; dacă nu cumva trebuiau diferenţiate în funcţie de zone sau stabilite anual. Lucrurile cred că se mai regla şi pe parcurs, dar în mod cert agricultura contribuie cu foarte puţin la veniturile bugetare şi, în mod normal, ar trebui să avem şi de acolo contribuţie la buget.

Iulian Olescu: Şi din punctul de vedere al modificărilor de la taxarea microîntreprinderilor?

Ionuţ Dumitru: Aici lucrurile sunt un pic mai diferite şi mai serioase, în sensul în care cred că trebuia să avem nişte studii de impact mai bine fundamentate, adică să vedem exact ce se colectează acum în domeniul acestor microîntreprinderi. În principiu, probabil că această modificare a taxării vrea să captureze nişte profituri care în trecut erau ascunse prin umflarea cheltuielilor, probabil, în anumite zone de activitate şi firme care nu făceau profit niciodată; deşi cifra de afaceri era semnificativă, nu plăteau niciodată impozit. Cred că mai important ar fi fost să avem o anliză detaliată pe sectoare economice, că e posibil să fie diferenţe foarte mari între sectoarele economice şi să obţinem şi efecte nedorite prin introducerea acestei taxe, adică să vedem companii care vor fi la limita de supravieţuire sau chiar vor trece peste ea, dacă vor trebui să plătească astfel de taxe. O astfel de decizie nu poţi să o iei într-un interval atât de scurt de timp şi fără să ai o analiză serioasă în spate.

Iulian Olescu: Despre impozitele introduse la companiile energetice, cum apreciaţi această măsură?

Ionuţ Dumitru: Acolo, la companiile energetice, sunt de fapt trei impozite de care discutăm în momentul ăsta. Probabil că cel mai important ar fi cel de 60% pentru veniturile suplimentare obţinute din liberalizarea pieţii. Faptul că preţul creşte prin liberalizarea pieţei nu este un merit neapărat al companiei din domeniul respectiv. Şi statul vrea aceste venituri excepţionale să le taxeze pentru a utiliza acele venituri în sensul acordării unor subvenţii pentru categoriile sociale vulnerabile la creşterea preţurilor la utilităţi. Din ce am văzut, veniturile pe care contează statul din aceste noi taxe în domeniul energiei sunt destul de importante. O să vedeţi şi care vor fi efectele.

Iulian Olescu: Credeţi că aceste costuri suplimentare care revin companiilor din energie prin introducerea acestor taxe vor ajunge să se reflecte şi în preţul final al energiei?

Ionuţ Dumitru: În mod normal ar trebui ca efectul să fie limitat, în condiţiile în care discutăm de preţul la energie, în general, e un preţ reglementat, preţul la consumator.

Iulian Olescu: Dintre celelalte modificări care s-au mai adus, care aţi considerat că ar putea fi menţionate, aşa, ca având un impact important asupra economiei.

Ionuţ Dumitru: Cred că mai sunt două măsuri importante care vor avea impact semnificativ, şi anume: deductibilitatea la impozitul pe profit a cheltuielilor cu amortizarea pentru maşini. Şi mai e o măsură legată de deductibilitatea cheltuielilor cu cercetarea-inovarea care creşte de la 20% la 50%. În ceea ce priveşte a doua măsură, cred că este o măsură foarte bună pentru că avem nevoie de astfel de cheltuieli în economie. În ceea ce priveşte cealaltă măsură cu amortizarea la maşini: cred că aici iarăşi, trebuie analizată problema din toate punctele de vedere pentru că s-ar putea să fie efecte nedorite. Spre exemplu: domeniilor companiilor de închiriat maşini care cu asta se ocupă, nu poţi să-l penalizezi că cumpră şi maşini mai scumpe şi maşini mai ieftine şi să nu-şi poate deduce decât într-un anumit cuantum cheltuielile cu amortizarea. Sau companiile de leasing. De asta spun că aveam nevoie de o perioadă de dezbatere mai mare şi de consultare cu toate părţile interesate, cumva Asociaţiile profesionale din domeniile afectate, pentru a avea o măsură care să nu creeze efecte nedorite.

Monitorizare text: Agenţia de presă RADOR a Soscietăţii Române de Radiodifuziune