Actul normativ stabileşte şi înfiinţarea unui fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat, după cum explică Petruţa Obrejan.

Noua ordonanţă de urgenţă aduce o serie de modificări Legii patreneriatului public-privat, eliminând ambiguităţile juridice, erorile de definire, anumite dispoziţii neclare, spunea purtătorul de cuvânt al executivului, Nelu Barbu.

Mai mult, permite debocarea investiţiilor în proiecte importante de infrastructură
şi dezvoltare locală.

"Ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public-privat şi proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public. Este vorba de exemplu despre spitale, care au nevoie de investiţii şi pot fi făcute astfel de parteneriate şi în acest domeniu", a spus Nelu Barbu.

Premierul Viorica Dăncilă spunea la rândul său că ordonanţa include şi o serie de măsuri care vizează administraţiile locale.

"În administraţia publică locală s-au eliminat toate avizele, astfel încât, pe baza hotărârilor luate în Consiliul Judeţean sau în Consiliul Local, se poate trece direct la perioada de contractare cu parteneriatul public-privat. De asemenea, introducem pentru prima dată, pe lângă construcţia de bunuri, şi operarea de servicii, ceea ce este o premieră în România", susține Dăncilă.

Durata raporturilor contractuale va fi de cel puţin cinci ani, pentru ca partenerul privat să îşi poată recupera investiţia şi să poată realiza un profit rezonabil. De asemenea noua ordonanţă prevede constituirea într-un an şi a unui fond special de finanţare a contractelor de parteneriat public-privat. Nelu Barbu a explicat totodată şi maniera de finanţare a investiţiilor.

"Se poate asigura integral din resurse financiare asigurate de partenerul privat sau din resurse financiare asigurate de partenerul privat în colaborare cu partenerul public. Există şi reglementări specifice în acest domeniu, de exemplu, fondurile nu pot depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei, fondurile partenerului public altele decât cele de natură... de fonduri externe nerambursabile sau contribuţie naţională aferentă unor astfel de investiţii", a susținut Nelu Barbu.

Şi cei care au donat pentru achiziţionarea sculpturii "Cuminţenia pământului" îşi vor putea recupera banii potrivit unei hotărâri de guvern, donatorii neidentificaţi urmând să facă unele demersuri, spunea Nelu Barbu.

"Donatorii neideintificaţi vor depune la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale o cerere de restituire a sumelor până la data de 30 septembrie 2018. Adresele de depunere a cererii care cerere poate fi depusă şi electronic, vor fi făcute publice pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, pentru cine nu ştie www.cultura.ro. Tot pe site-ul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale găsiţi şi modelul cererii, tot acolo va exista şi un ghid privind modul în care se completează şi modul în care se restituie banii donaţi în această subscripţie publică", a adăugat Babu.

Sunt prevăzute mecanisme clare şi pentru donatorii identificaţi, iar persoanele care nu doresc să li se restituie banii trebuie să specifice clar acest lucru în scris către Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale până pe 30 iunie 2018.