Companiile private au întrecut cu mult primăriile la fraudarea fondurilor europene, iar între cele mai frecvente metode se află falsul în înscrisuri.

Societatea Academică din România a numărat ecei de modalităţi de fraudare.

În ceea ce-i priveşte pe cei vinovaţi, există două categorii: instituţii publice şi firme private. Acestea din urmă sunt în general afliate unor actori politici, după cum arată datele organizaţiei, a declarat Răzvan Orăşanu director de cercetare, la conferinţa de lansare a studiului, organizată luni la Reprezentanţa Comisiei Europene.

"Unde frauda este stabilită şi certificată, vorbim de o creştere pe undeva pe la 15 până la 35 de milioane de euro. Dacă vorbim de cazurile de fraudă suspectată, vorbim deo creştere de la 20 aproape către 90 de milioane de euro", a spus Răzvan Orăşanu.

În ceea ce priveşte cazurile de fraudă stabilită şi verificată, studiul SAR arată că există o creştere de la 15 la 35 de milioane de euro, iar la cele de fraudă suspectată de la 20 la aproape 90 de milioane de euro.

"La orice indicator te uiţi este importantă tendinţa. Iar tendinţa este de triplare în 2012 faţă de 2010", a mai spus Răzvan Orăşanu.

Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a atras însă atenţia că proiectele europene la care s-au descoperit fraude anul trecut au fost începute înainte de 2012.

Fostul ministru al afacerilor europene Leonard Orban a spus la rândul său, că, în general, sistemul românesc de cheltuire a banilor publici este plin de defecte şi de nereguli, începând cu achiziţiile publice şi conflictele de interese.

Astfel, problemele din sistemul naţional de cheltuire a fondurilor publice se reflectă asupra sistemului de administrare a fondurilor europene.

"Una dintre marile cerinţe ale Comisiei Europene a fost ca mecanismele, care devin din ce în ce mai stricte şi din ce în ce mai dure, sistemele de monitorizare sunt din ce în ce mai eficiente, aceste mecanisme trebuie să fie aplicate şi pe zona utilizării fondurilor naţionale", a spus Leonard Orban:.

Şi raportul Societăţii Academice din România notează că fondurile europene sunt des fraudate în România prin ocolirea regulilor de achiziţii, prin acordarea de mită sub masca unor contracte de consultanţă şi prin schimbarea destinaţiei iniţiale a banilor, mai informează redactorul RRA.