FMI cere reformarea întreprinderilor de stat

Misiunea Fondului Monetar Internaţional a avut, joi, discuţii la Ministerul Muncii, cu secretarul de stat, Nicolae Ivăşchescu, şi la Banca Naţională, cu guvernatorul Mugur Isărescu şi alţi membri ai Consiliului de Administraţie al BNR.

Adăugat: 28 Aprilie 2011
Ultima actualizare:29 Aprilie 2011

Un punct important, în cadrul programului dintre FMI şi ţara noastră, se referă la reformele structurale, în special, la situaţia întreprinderilor de stat.

Şeful misiunii FMI pentru România, Jeffrey Franks a anunţat că delegaţia pe care o conduce va realiza prima evaluare a noului acord stand-by, de tip preventiv, care va dura 24 de luni şi se va derula concomitent cu un altul, nou, tot de tip preventiv, cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, şi unul de 0,4 miliarde de euro, de la Banca Mondială.

Banii puşi la dispoziţie de Fond pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, precum un atac asupra monedei naţionale, declanşat de o criză în regiune şi concretizat într-o pierdere masivă de rezerve şi încredere.

Suma totală vehiculată este de 3,6 miliarde de euro.

Misiunea este condusă de Jeffrey Franks şi este însoţită de echipe de la Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Până în data de 9 mai, echipele de experţi ale celor trei instituţii vor avea întâlniri atât cu reprezentanţii autorităţilor, cât şi cu cei ai partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, băncilor şi organizaţiilor societăţii civile.

Ţara noastră va avea de îndeplinit, ca şi până acum, o serie de criterii cantitative, cum ar fi, de exemplu, nivelul deficitului bugetar, al inflaţiei sau al cheltuielilor salariale.

Teoretic, noul împrumut nu ar urma să fie folosit efectiv de autorităţile române, semnarea noului acord fiind, mai degrabă, un semnal către pieţele internaţionale şi investitori, că ţara noastră este decisă să continue programul de reforme structurale.

Pe de altă parte, aceşti bani reprezintă un fel de plasă de siguranţă, ei putând fi utilizaţi în cazul îndeplinirii condiţionalităţilor convenite, evident, dacă evoluţiile externe sau interne vor fi nevaforabile.

De altfel, însuşi ministrul de finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, spunea, după aprobarea noului acord de către conducerea FMI, că şi-ar dori ca România să nu utilizeze fondurile respective, însă atrăgea atenţia asupra problemelor cu care se confruntă o serie de state europene.

Cele peste cinci miliarde de euro, de care România ar putea beneficia în caz de nevoie de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pot fi accesate însă numai în cazul în care autorităţile reuşesc să ducă la îndeplinire angajamentele asumate în cadrul acordului.

Acestea vizează, printre altele, pe lângă tradiţionalele ţinte privind reducerea deficitului bugetar, a inflaţiei şi a cheltuielilor salariale, de exemplu, reformarea sectorului de sănătate, eliminarea preţurilor reglementate din energie sau transporturi, reducerea birocraţiei şi îmbunătăţirea eficienţei guvernamentale, prioritizarea şi eficientizarea investiţiilor publice şi, mai ales, rezolvarea problemei aieratelor - de data aceasta nu numai la nivel central, ci şi la nivel local şi la nivelul întreprinderilor publice - şi restructurarea, închiderea sau privatizarea companiilor de stat neeficiente.

De menţionat faptul că misiunile FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale încep nu tocmai sub cele mai bune auspicii, având în vedere rezervele exprimate ieri de Biroul de Statistică al Uniunii Europene "Eurostat", asupra calităţii datelor raportate de România, anul trecut, în privinţa deficitului bugetar.

Aceste rezerve sunt însă legate, mai degrabă, de modalitatea de calcul a deficitului, nu de corectitudinea informaţiilor transmise de România, Comisiei Europene, potrivit redactorului RRA.