Finlanda şi Suedia vor semna protocolul de aderare la NATO
Protocolul trebuie ratificat de parlamentele tuturor celor 30 de ţări care fac deja parte din NATO.
Adăugat: 30 Iunie 2022
Ultima actualizare:30 Iunie 2022
Finlanda şi Suedia vor semna marţi protocolul de aderare la NATO, pentru a deveni oficial state membre, a anunţat azi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, la finalul sumitului de la Madrid, considerat istoric.
Protocolul trebuie ratificat de parlamentele tuturor celor 30 de ţări care fac deja parte din NATO.
Este unul dintre punctele-cheie ale reuniunii, organizată în condiţiile unor ameninţări de securitate, dar şi în pragul unei crize alimentare globale.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat, la încheierea summitului, că, în cadrul lucrărilor de astăzi, şefii de stat şi de guvern din ţările membre au analizat progresele făcute în lupta împotriva terorismului.
Potrivit lui Jens Stoltenberg, aliaţii au analizat astăzi şi modalităţile de atenuare a crizei alimentare internaţionale.
Jens Stoltenberg: Am abordat criza alimentară globală, care este un rezultat direct al invaziei Rusiei în Ucraina. Impactul este sever, inclusiv asupra celor mai vulnerabili oameni din lume. Preţurile alimentelor ating cote record şi multe ţări depind de Ucraina pentru importuri substanţiale de grâu şi de alte alimente, aşa că aliaţii au discutat despre eforturile lor de a atenua criza, despre cum pot fi scoase cereale din Ucraina pe uscat şi pe mare.
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, care a făcut parte din delegaţia română la summitul de la Madrid, a precizat că suplimentarea trupelor aliate în ţara noastră este în favoarea intereselor de securitate ale României.
Şeful diplomaţiei române a menţionat că, în acest moment, există o abordare unitară pe întregul flanc estic.
Bogdan Aurescu: Summitul din aceste zile a decis consolidarea suplimentară a acestei posturi, iar ea se face în jurul posibilităţii de creştere a nivelului de trupe de pe flancul estic în ceea ce priveşte batalionul care formează grupul de luptă, prin posibila transformare a acestui batalion în brigadă de luptă, ceea ce înseamnă că, dacă autorităţile militare vor considera că este necesar, în funcţie de nivelul de ameninţare, care va fi evaluat de către acestea, atunci grupul de luptă va trece de la nivelul de batalion, aşa cum este el prevăzut în prezent, la nivelul de brigadă.
În documentele summitului se află şi decizia de prepoziţionare de echipamente şi de muniţie pe teritoriul fiecărui stat aflat pe flancul estic, ceea ce asigură o apărare mai eficientă.
Articole pe aceeasi tema
