Eugen Tomac trage un semnal de alarmă asupra nerespectării de către Serbia a acordului bilateral privind minorităţile naţionale, semnat în martie 2012 la Bruxelles.

Tomac le solicită oficialilor europeni să intervină pentru respectarea drepturilor elementare ale celor aproximativ 300.000 de vorbitori de limba română din Valea Timocului.

Europarlamentarul doreşte din partea Comisiei Europene un punct de vedere cu privire la acţiunile întreprinse pentru rezolvarea problemelor minorităţii româneşti din Serbia.

Luminiţa Voinea a realizat un interviu cu europarlamentarul român despre solicitările concrete pe care le-a făcut Comisiei Europene.

Reporter: Domnule Eugen Tomac, mai exact ce aţi semnalat forurilor europene?

Eugen Tomac: Am cerut Comisiei ca în acest proces de negociere cu Belgradul să nu uităm în aspect extrem de important, şi anume că tot procesul de aderare al vecinului nostru sârb a fost condiţionat de statul român în 2012 exact de respectarea drepturilor minorităţii româneşti din ţara vecină. Şi eu am cerut Comisiei să reactualizeze acest dosar, pentru că la ora respectivă s-a făcut şi un raport şi Consiliul European a cerut ca Comisia Europeană să investigheze cu multă minuţiozitate situaţia minorităţii româneşti din Valea Timocului, astfel încât românii noştri din acea regiune să fie respectaţi. Pentru că nu au şcoli cu predare în limba română, nu este recunoscută Biserica Ortodoxă Română, de exemplu, în această regiune şi multe alte drepturi care altor minorităţi naţionale din Serbia, din alte zone ale Serbiei, le sunt recunoscute şi respectate.
Sunt convins că demersul meu va reseta întreaga agendă a relaţiei între UE şi Serbia, pentru că este absolut esenţial ca ceea ce nouă ni s-a cerut să respectăm în momentul în care am aderat la Uniunea Europeană să fie respectat şi de alte state care au aspiraţii europene.

Reporter: Aceste solicitări vin din partea minorităţii româneşti? Aţi fost contactat de asociaţiile românilor din Valea Timocului? De ce tocmai acum aţi făcut această solicitare?

Eugen Tomac: Eu am fost într-un contact permanent cu comunitatea românească din Valea Timocului şi mi s-a solicitat atât din partea Protopopiatului "Dacia Ripensis" din Valea Timocului, cât şi din partea întregii comunităţi. Zeci de asociaţii, partide politice româneşti mi-au solicitat să cerem ca Comisia Europeană să aibă o abordare mult mai aplicată în ceea ce priveşte tratamentul pe care îl aplică autorităţile de la Belgrad comunităţii noastre româneşti.

Reporter: Realităţi pe care le-am prezentat şi noi deseori aici, la "Românii de pretutindeni"; am intrat în legătură directă cu românii din Valea Timocului. Printre doleanţele formulate se aflau şi cele referitoare la limba română şi la faptul că nu pot vorbi limba română pentru că nu este recunoscută în Valea Timocului.

Eugen Tomac: Exact. Avem această situaţie legată de statutul limbii române, pe de-o parte, în condiţiile în care limba română este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene; ne lovim de aceeaşi ambiţie greu de înţeles şi de explicat, /.../ autorităţile în relaţia cu o minoritate, ambiţie pe care o mai vedem în spaţiul răsăritean, unde românii sunt divizaţi între români şi moldoveni. Aici, autorităţile de la Belgrad consideră că românii din Banatul sârbesc vorbesc limba română, iar românii de la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă, în condiţiile în care vorbesc aceeaşi limbă. Deci această politică destul de primitivă, aş spune eu, prin care se încearcă deznaţionalizarea unei minorităţi nu mai este contemporană timpurilor noastre. Aici e o chestie pe care va trebui s-o limpezim în timp.