Reprezentanţii României şi Ungariei în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-au contrazis pe tema încălcării dreptului minorităţii maghiare din România de a-şi folosi limba maternă.

Un raport prezentat de o deputată din Ungaria dă mai multe exemple de îngrădire lingvistică în învăţământ şi administraţia locală.

Şeful delegaţiei parlamentare române, Titus Corlăţean, susţine însă că raportul conţine inexactităţi şi chiar minciuni la adresa României.

Pe continent sunt vorbite 200 de limbi, dintre care mai puţin de jumătate au statut de limbi naţionale şi regionale.

Restul, vorbite de mici comunităţi, sunt în pericol să dispară, pentru că nu va mai fi nimeni care să le ştie, a arătat deputata din Ungaria, Rozsa Hoffmann, din grupul Partidului Popular European.

Între altele, raportoarea a dat şi trei exemple din România, toate privind încălcarea unor drepturi ale minorităţii maghiare.

Vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, social democratul Titus Corlăţean, a corectat în plenul şedinţei unele aspecte din acest raport.

"S-a afirmat, de exemplu, că în judeţe din România precum Covasna, Harghita, aleşii din administraţia locală sunt obligaţi să vorbească exclusiv în limba română. Este o minciună, pentru că noi ştim că în practică, aleşii locali de etnie maghiară vorbesc exclusiv în maghiară, iar documentele oficiale sunt redactate în primul rând în maghiară şi după aceea în română. Eu am cerut în timpul dezbaterii cuvântul, am explicat de ce am votat împotrivă, pentru că sunt clar încălcate standardele juridice ale Consiliului Europei, iar direcţia în care se merge, aceste forme de autonomii, am văzut ce s-a întâmplat în Spania şi în Catalonia, inclusiv cu încălcarea Constituţiei naţionale şi sunt lucruri pe care nu le acceptăm", a spus Titus Corlăţean.

Reprezentantul UDMR la Consiliul Europei, deputatul Attila Korodi, spune însă că trebuie să privim problema dincolo de unele disensiuni care pot apărea între două ţări.

"Eu cred că acest raport are un mesaj foarte important, Carta limbilor regionale şi minoritare trebuie înţeleasă şi aplicată şi în spiritul ei, nu numai într-un mecanism restrictiv. Eu, de exemplu, ca reprezentant al minorităţii naţionale şi al comunităţii maghiare din România, aş fi foarte fericit să văd un parlament al României, să văd un guvern al României care spune "da, avem câteva măsuri care sunt foarte bune, trebuie să admitem ce e bine şi trebuie să admitem şi ce nu este bine", a spus Attila Korodi.

În plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a discutat ieri şi despre reforma educaţiei din Ucraina, prezentă şi ea în raport, pentru că limitează la clasele primare studiul în limba maternă pentru copiii aparţinând minorităţilor.

Concluzia a fost că se aşteaptă ca această ţară să revină asupra modificării Legii învăţământului şi să respecte normele internaţionale în domeniu.