Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR

Banca Naţională a României a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an de la 1,75% pe an, începând chiar de astăzi.

Adăugat: 9 Ianuarie 2018
Ultima actualizare:9 Ianuarie 2018

Politica Romaneasca
Foto: Agerpres, arhivă- Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR
trimite pe mail

Reluarea ciclului de creştere a dobânzii a fost anticipată de specialişti în contextul majorării preţurilor de consum în ultimele luni ale anului trecut.

Poate că sună prea tehnic pemtru mulţi dintrei noi aceste informaţii şi ne-am putea întreba cum ne afectează direct această măsură. L-am invitat în direct la Apel Matinal pe domnul Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Dan Suciu: După cum aţi spus şi dumneavoastră, în cursul anului trecut, mai ales spre final am avut o creştere de preţuri în economie, acest lucru s-a simţit, s-a văzut, însă în consecinţă instrumentul pe care îl foloseşte Banca Naţională pentru a-şi îndeplini mandatul şi anume stabilizarea preţului este această dobândă de politică monetară, iar soluţia nu poate fi alta decât a alinia această dobândă la realitatea pieţei şi realitatea pieţei a însemnat o creştere uşoară a dobânzii, ceea ce încercăm să facem prin această creştere de dobândă este să temperăm creşterile de preţuri, care depind, evident şi de aceste elemente de dobândă şi să ancorăm anticipaţiile legate de creşterea inflatiei într-o zonă mai joasă, ca să nu le dăm drumul în momentul în care ele au plecat nu le mai prinde nimeni şi de aceea e bine să luam aceste decizii din timp.

Realizator: De câte ori însă, atunci când auzim de o majorare a ratei dobânzii, ne gândim automat că şi ratele noastre vor creşte? E o certitudine?

Dan Suciu: Vă puteţi gândi că şi ratele la dobândă vor creşte, la depozite, iertaţi-mă, vor creşte pentru că ele cumva acţionează în paralel. Sigur, într-un orizont de timp poate mai lent şi poate nu în proporţia în care îşi doreşte foecare, dar impactul pe dobânzi înseamnă impact pe dobânzi, pe toate dobânzile şi pe cele de credit, şi pe cele de depozit. În momentul în care avem o creştere, totuşi, uşoară de 0,25% e foarte greu de decelat impactul acesta şi de spus că el se va transmite instantaneu şi se va simţi instantaneu în dobânzi. Haideţi să vorbim şi de credite pentru că acolo sigur că doare.

Realizator: Acestea se vor scumpi?

Dan Suciu: Mai degrabă nu aş spune pentru că deja dobânzile în piaţă erau la nivelul acesta, s-a discutat pe finalul anului foarte mult de celebrul ROBOR, o dobândă compusă, rezultat al unei tranzacţii în piaţă, şi a devenit o vedetă, nu?

Realizator: Corect.

Dan Suciu: Care ajunsese deja la 3%, era oscilant în jurul acestei valori, deci dobânda noastră era un pic în urmă, din acest punct de vedere nu cred că de data aceasta impactul va fi unul care se va simţi. De altfel, ieri am văzut chiar o scădere a ROBOR-ului, se dusese, se stabilizase undeva în jurul cifrei de 2% la scandenţa pe trei luni, cea care e de multe ori luată în calcul pentru credite. Dar aş spune că lucrurile nu trebuie văzute la nivelul acesta atât de fatalist. Vorbim de cifre mici, vorbim de cifre subunitare şi până la urmă, e drept, în trei ani de zile nu s-a operat această dobândă şi probabil că cu toţii am uitat că dobânzile variază, ele mai şi cresc, mai şi scad, în funcţie de ce se întâmplă în economie. Dar e drept, trei ani de zile am avut această neaşteptată stabilitate a dobânzilor, care cumva acum sigur creează un anumit disconfort, în momentul în care sesizăm cu toţii că dobânzile variază.

Realizator: Am vorbit de credite, de dobânzi, de ROBOR, dar va avea o influenţă şi asupra cursului euro-leu?

Dan Suciu: Cu siguranţă că toate elementele trebuie, reacţionează şi toate se îmbină într-o economie de piaţă, şi o economie de piaţă presupune variaţii şi pe dobânzi şi pe curs. Noi încercăm, Banca Naţională încearcă prin aceste decizii cumva să ancoreze dobânzile, să nu avem variaţii mari pe dobânzi. În acelaşi timp, avem o politică de curs care presupune o volatilitate a cursului. Efectul pe care îl vedem sau îl vede consiliul de administraţie este o anumită volatilitate mai mare a cursului. Volatilitate înseamnă creştere şi scădere, evident, a cursului, deci nu înseamnă o evoluţie...

Realizator: Doar creştere.

Dan Suciu: ... unidirecţională, chiar dacă înţelegem cu toţii că ne deranjează poate mai mult deprecierea leului decât aprecierea leului, deşi lucurile nu sunt atât de simple. Există componente în economia românească extrem de favorizate, de exemplu exporturile, de o depreciere a leului, şi ele sunt generatoare de locuri de muncă, valoare adăugată şi au rolul lor esenţial în economia românească. Deci lucrurile cumva, dacă le simplificăm în bine şi rău, niciodată nu ajungem la o concluzie neapărat justă. Dar asta spuneam, evident că există o anumită volatilitate pe curs, care se va regăsi şi şi aici intrăm într-o oarecare capcană a aşteptărilor, pentru că am avut vreo trei ani în care cursul a variat foarte puţin. Probabil vă amintiţi, 4,40-4,50...

Realizator: A stagnat o perioadă lungă, într-adevăr.

Dan Suciu: Multă, variaţiile au fost foarte mici, aproape nesesizabile. Şi din nou, dacă vom avea o variaţie un pic mai mare, va crea o anumită emoţie în piaţă, dar repet, asta e piaţa, piaţa variază. Faptul că am avut o anumită stabilitate e remarcabil şi în acelaşi timp trebuie să înţelegem că lucrurile nu pot sta la infinit în variaţii mici.

Realizator: Tocmai de aceea, am apelat la un specialist. O ultimă întrebare, domnule Dan Suciu. Este posibil ca în cursul acestui an, de exemplu, să mai existe o majorare a ratei dobânzii de politică monetară?

Dan Suciu: N-aş vrea să anticipez, dar majorarea depinde de elementele din economie, iar elementele care ar duce la o majorare de politică monetară ţin de aşteptările de inflaţie, pe scurt de creşteri de preţuri şi preţuri am avut, am văzut creşteri de preţuri şi anunţuri legate de creşteri de preţuri, administrate de exemplu. Trebuie să decelăm acest impact, să vedem care e impactul acestor creşteri, ca să nu mai spunem că ne uităm la preţurile petrolului şi ale, implicit ale carburanţilor. Vom vedea ce se întâmplă şi aici, pentru că ele au un impact serios în economie, dacă vor continua aceste creşteri. Pe de o parte, aşadar, creşteri de preţuri, pe de altă parte o politică de venituri şi fiscală şi până la urmă salarială bugetară. Să vedem în ce măsură vom avea creşteri, în continuare creşteri salariale, pentru că dacă cresc salariile, evident că cresc şi preţurile.



Autor:
Cătălin Cârnu
Editor:
Luminița Voinea
Adăugat:
9 Ianuarie 2018


Articole pe aceeasi tema


Toate câmpurile sunt obligatorii.

Reafiseaza