Decizia a fost luată cu majoritatea voturilor judecătorilor Curţii Constituţionale.


Din cei 9 judecători, Iulia Moţoc a lipsit de la dezbatere.

Curtea Constituţională a dezbătut, miercuri, sesizarea privind neconstituţionalitatea Codului Muncii, depusă de opoziţie.



În document, Uniunea Social-Liberală atacă atât modalitatea de adoptare a actului normativ, prin asumarea răspunderii, cât şi fondul acestuia.



Sesizarea este semnată de 112 parlamentari ai USL, iar criticile se plasează pe două direcţii.



Opoziţia acuză modalitatea de adoptare, adică prin asumarea răspunderii, a unei legi atât de importante pentru întreaga societate.



Liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Mircea Duşa , spune că, potrivit noului Cod, sunt afectate diverse drepturi, cum ar fi dreptul la muncă, cel la odihnă, dreptul la salarizare, la asociere, la grevă şi dreptul la o viaţă decentă.



În plus, Mircea Duşa aminteşte că textul sesizării cuprinde şi doleanţele sindicatelor.



De cealaltă parte, puterea spune că opoziţia dă dovadă de laşitate pentru că nu îşi recunoaşte înfrângerea.



Deputatul PDL, Petru Călian afirmă că modificările aduse la Codul Muncii coincid în proporţie de 80% cu propunerile opoziţiei, aşa că demersul USL la Curtea Constituţională este, în fapt, o autocritică.



Pe 12 martie, aşadar înainte de asumarea răspunderii şi înaintea de sesizarea opoziţiei, preşedintele Curţii Constituţinale, Augustin Zegrean declara că noul Cod nu prezintă riscuri de constituiţionalitate.



Această declaraţie este considerată de deputatul PNL , Alina Gorghiu o antepronunţare. Ea a solicitat Curţii să ia măsuri faţă de declaraţia lui Augustin Zegrean.

După decizia Curţii Constituţionale, Codul Muncii merge mai departe, spre promulgare de către preşedintele, Traian Băsescu.