Fenomenul corupţiei s-a intensificat alarmant în ultimii ani, iar românii sunt de părere că ne afectează în mod direct şi personal, potrivit unui studiu al Societăţii Academice din România, lansat joi.

În plus, se constată o legătură importantă între nivelul corupţiei şi cel al prezenţei la vot, iar specialiştii SAR prognozează că din această cauză, participarea la vot a românilor va fi foarte scăzută în 2012 dacă nu se va acţiona hotărât în direcţia reducerii acestui fenomen.

În opinia preşedintelui Societăţii Academice din România, Alina Mungiu Pippidi, "poţi să prezici participarea la vot într-o ţară dacă ştii în ce măsură oamenii cred că ţara respectivă este foarte coruptă şi după cum puteţi să vedeţi, am ajuns, din ţările care sunt membre în Uniunea Europeană, să stăm cel mai prost în materie de participare la vot pentru că oamenii percep că dacă se duc la vot nu se schimbă absolut nimic. Deci, noi prognozăm că va fi o participare la vot foarte scăzută în acest an, dacă nu simt că vine ceva cu adevărat foarte nou. Suntem printre cele trei - patru ţări care consideră că, corupţia a crescut mult în ultimii trei ani, însă sunt şi ţări în Europa care percep că a scăzut corupţia şi că guvernele lor fac eforturi pozitive".

Totodată, Alina Mungiu Pippidi subliniază că experţii economici, Forumul Economic Mondial, plasează România împreună cu Slovacia, pe cele mai rele locuri în topul favoritismului guvernamental, explicând că afacerile nu sunt rentabile într-o ţară coruptă.

"De ce ar veni cineva să facă afaceri într-o ţară în care te aştepţi ca guvernul să favorizeze pe unii sau pe alţii. Eu nu numesc corupţie numai mita, aş zice că mita este partea cea mai puţin interesantă şi nu corupţia", a mai spus preşedintele SAR.

Studiul complet SAR

SAR recomandă reducerea contribuţiilor sociale

În privinţa prognozelor economice, raportul SAR vorbeşte de o uşoară creştere pentru acest an, de păstrarea inflaţiei şi a deficitelor sub control, dar şi de riscuri legate de stabilitatea cursului de schimb şi de evoluţia şomajului. În opinia autorilor documentului, cea mai necesară măsură pe care ar trebui să o ia guvernul este reducerea treptată a contribuţiilor sociale, în plus ar trebui evitate, atât investiţiile în exces şi creşterea cheltuielilor publice, cât şi ieşirea din acordurile cu finanţatorii internaţionali.

Despre adoptarea monedei euro, raportul spune că s-ar putea realiza criteriile nominale până în 2015, însă aspectele legate de competitivitate şi sustenabilitate rămân probleme esenţiale care, dacă nu sunt rezolvate, ar putea aduce ţara noastră într-o situaţie similară cu cea a Greciei după aderarea la zona euro.

De aceea, se consideră că România ar trebui să adopte moneda euro numai în momentul în care economia va fi mai aproape de zona euro, din punct de vedere al criteriilor de convergenţă reală, ceea ce se va întâmpla, cel mai probabil, după 2020, consideră autorii studiului.

În sfârşit, raportul vorbeşte despre necesitatea accelerării absorbţiei fondurilor europene, însă atrage atenţia că aceasta trebuie însoţită şi de instrumente de responsabilizare a instituţiilor publice, care au în derulare asemenea proiecte, dar şi de respectarea şi implementarea la nivel naţional a principiului subsidiarităţii în ceea ce priveşte managementul fondurilor comunitare.