Cei peste 400.000 de românii din Ucraina, între deznaţionalizare şi război civil
Una dintre problemele intens dezbătute în această săptămână, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului a fost cea referitoare la situaţia românilor din Ucraina.
Adăugat: 17 August 2014
Ultima actualizare:17 August 2014
Foto: karadenis-press.ro
Preşedintele executiv al Fundaţiei naţionale pentru românii de pretutindeni, Eugen Popescu, spunea că aceştia sunt între ciocan şi nicovală, adică între asimilarea promovată de statul ucrainean şi ofensiva făcută de Federaţia Rusă în estul Ucrainei.
"Avem o situaţia dramatică a românior din sudul Basarabiei, regiunea Odessa, o situaţie dramatică a celor din nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa, unde este o presiune asimilaţionistă extrem de puternică: se închid şcoli în continuare, se înfiinţează clase de limba ucraineană în cadrul şcolilor româneşti. Există presiune asupra părinţilor pentru a-şi înscrie părinţii la aceste clase de limba ucraineană, ca în final întreaga şcoală unde s-a înfiinţat clasă de limbă ucraineană să fie desfiinţată şi în felul acesta dispar şcolile româneştii din zonele respective. Nu au mass-media aşa cum ar trebui în limba română, nu au instituţii de cultură în limba română. Sunt supuşi permanent unor presiuni de către autorităţile respective, şi ceea ce este şi mai grav acum în asemenea situaţie geopolitică care este acolo legată de conflictul ruso-ucrainean este faptul că tinerii români sunt chemaţi în masă în armata ucraineană pentru a apăra frontiera de est, în timp ce refugiaţii ucraineni din est, în loc să-şi apere propriile teritorii sunt aduşi în regiunile Cernăuţi şi în zonele unde sunt locuite de români; arăta Eugen Popescu .
Cei peste 400 de mii de etnici români care trăiesc în Ucraina se confruntă, pe lângă problema desnaţionalizării, a absenţei învăţământului în limba română, şi cu un război civil într-o cauză care nu le aparţine, afirma şi Vasile Tărâţeanu, preşedintele Fundaţiei culturale Casa Limbii Române din Cernăuţi.
"Nu suntem împotriva aceste imobilizări, să se înţeleagă şi nu suntem nici trădătorii statului ucrainean, cum am fost numiţi pe diferite mijloace mass-media. Nu suntem nici duşmani statului ucrainean, cu atât mai mult nu suntem coloana a 5-a minoritatea românească din Ucraina. Suntem cetăţeni loiali ai statului ucrainean şi dorim ca toţi bărbaţii din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie unguri, fie tătari, fie bulgari, fie ruşi să nu-şi piardă viaţa pe câmpul unui război civil dintre diverse forţe politice şi orientări politice din Ucraina. Cred că actuala conducere a Ucrainei trebuie să depună mai multe eforturi în direcţia stabilirii unei păci, deorece orice pace strâmbă e mai bună decât un război drept. Şi dacă se duce această politică de lichidare a unei minorităţi, fie ea rusă sau oricare ar fi şi distrugerea unei zone unde ei locuiesc compact, din cauza asta cred eu că toate /pierderile/ care au loc acum, doar mor cetăţeni ucraineni şi de-o parte, şi de alta. Mor şi dintre cei care se condideră patrioţi, şi mor dintre rândurile celor care se consideră tot patrioţi ai Ucrainei, dar vor ca să aibă mai multă autonomie în zona unde ei locuiesc compact şi să se poate folosi de limba lor maternă liberă în toate instituţiile statului şi în toate direcţiile; explica acesta.
Reamintim că în urmă cu două săptămâni, etnicii români din Ostriţa şi Ţinutul Herţa au blocat drumuri şi autosdrada de la Kiev, protestând astfel împotriva ordinului de mobilizare a tinerilor din nordul Bucovinei în armata ucraineană, cu scopul de a lupta împotriva separatiştilor şi estul Ucrainei. Ministerul de Externe din România precizează că este în contact permanent cu reprezentanţii românilor şi cu autorităţile ucrainene civile şi militare.
Reprezentanţii diplomaţiei române au transmis autorităţilor de la Kiev că se aşteaptă ca procedurile de mobilizare să nu aibă un caracter discriminatoriu pe criterii etnice.
Articole pe aceeasi tema
