UPDATE Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.

Premierul Victor Ponta s-a prezentat miercuri dimineaţă la Curtea Constituţională pentru a-şi susţine personal punctul de vedere.

La ieşire, Victor Ponta a declarat că a făcut această solicitate Curţii Constituţionale pentru ca pe viitor să se cunoască exact atribuţiile mandatului preşedintelui şi cel al premierului.

"Eu am cerut doar pentru viitor, pentru ca să nu mai ne trezim cu viitorul preşedinte şi viitorul prim-ministru în faţa Curţii Constituţionale, să se explice foarte clar preşedintelui ceea ce Curtea deja a decis, că atunci când e vorba despre agendă care ţine strict de atribuţiile guvernului, mandatul să nu poată fi refuzat de către preşedinte. Eu am cerut preşedintelui mandat şi sper ca pe baza deciziei Curţii să nu mai avem asemenea conflicte în viitor", a declarat Ponta.

Punctul de vedere al Preşedinţiei a fost susţinut de consilierul Claudiu Dinu, care a declarat că, în deciziile sale care au tranşat problema reprezentării, Curtea Constituţională nu a stipulat niciodată obligativitatea ca şeful statului să îi acorde premierului mandat la Consiliul European, transmite reporterul RRA, Mădălina Verman.

Premierul Victor Ponta a solicitat CCR să constate existenţa conflictului generat de acţiunile concrete ale şefului statului, prin care îşi arogă atribuţii şi competenţe care, potrivit legii fundamentale, aparţin executivului.

Prim-ministrul susţine că nici Guvernul, nici Parlamentul nu au fost consultate şi nici măcar informate asupra poziţiei şefului statului la Consiliul European din 26 iunie.

Victor Ponta mai susţine că el ar fi fost mai potrivit să meargă la Bruxelles pentru că subiectele ar fi ţinut în totalitate de atribuţiile Guvernului.

Tot, miercuri, Curtea Constituţională a României va analiza şi sesizarea formulată de PNL şi PDL referitoare la hotărârea Parlamentului privind numirea unui vicepreşedinte şi a unor consilieri la Curtea de Conturi.

Amintim că, CCR a decis marţi că legea care prevedea stocarea datelor generate sau prelucrate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice, denumită şi Legea "Big-brother" este neconstituţională.