Românii au ceva mai multă încredere în Uniunea Europeană decât se înregistrează în medie în celelalte state membre. Aşa reiese din datele Eurobarometrului publicat la sfârşitul lunii trecute. Nivelul de neîncredere în Uniunea Europeană a crescut cu două puncte procentuale în România faţă de toamna anului trecut. Cu toate acestea, 56 la sută din români au încredere în moneda euro şi sunt de acord cu regulile Uniunii Monetare.
Simona Şerbănescu, realizator RRA a solicitat interpretarea acestor procente într-un interviu vicepreşedintelui Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, Bogdan Niculescu Duvăz.

Reporter:În România, încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană este, potrivit datelor acestui Eurobarometru, împărţită: 45 la sută dintre cetăţeni au încredere în Uniune, 43 la sută dintre ei tind să nu aibă. Cum ar trebui să privim aceste date?

Bogdan Niculescu Duvăz: Ar trebui să le privim cu multă atenţie, ca să încep puţin ironic, pentru că lucrurile s-au schimbat. Încrederea în Uniunea Europeană acum doar câţiva ani era foarte mare şi speranţele pe care românii şi le puneau în integrarea noastră europeană erau foarte mari. Dar fenomenul, dacă-l studiem, se întâmplă din păcate cam peste tot, deci criza a afectat şi încrederea în Uniunea Europeană a cetăţenilor din ţările Uniunii Europene.

Reporter: Cu toate acestea, potrivit aceloraşi date, 56 la sută dintre români susţin euro şi Uniunea Economică. Uniunea Economică şi Monetară este mai populară în România comparativ cu aceea din state ale zonei euro precum Spania, Portugalia sau Cipru. Care sunt avantajele apartenenţei noastre la această zonă acum.

Bogdan Niculescu Duvăz: Sunt destule avantaje, dar eu cred că Uniunea Europeană - şi cred că asta este semnificativ şi asta trebuie să înţelegem din acest Eurobarometru - trebuie să facă un proiect pentru cetăţenii ei, pentru că prea mult s-a discutat despre relaţia economică din sânul Uniunii Europene. Or Uniunea Europeană nu trebuie să se rezume să fie o piaţă comună, că o piaţă comună putea să fie pur şi simplu, fără să-şi propună şi altceva. Adică o uniune în care cetăţenii europeni să capete încredere şi să aibă un proiect comun, asta este foarte important, nu să se concureze unii pe alţii, ăia din ţările sărace să dea năvală în ţările ceva mai dezvoltate sau mult mai dezvoltate, să încerce să lucreze acolo, deranjându-i pe ceilalţi, din ţările alea ş.a.m.d. Aceste lucruri s-au accentuat în perioada de criză, tocmai pentru că, după părerea mea, Uniunea Europeană s-a transformat în ultimii zece ani, treptat, cu toate integrările pe care le-a făcut în această /perioadă/ sau poate mai ales din cauza acestor integrări şi din cauza unui anumit fel de politică, s-a transformat mai degrabă într-o piaţă comună internă. Şi nu asta a fost proiectul Uniunii Europene şi nu asta ne dorim noi. Şi cetăţenii simt asta.

Reporter:Care sunt, în opinia dvs, problemele care macină în acest moment Uniunea Europeană, dincolo de transformare pe care o percepem?

Bogdan Niculescu Duvăz: Asta o macină, faptul că încet, încet s-a deplasat de la un proiect comun, pentru că de fapt Uniunea Europeană este gândită ca un spaţiu, un fel de federaţie, să zic aşa, de state europene nu numai pentru a face comerţ între ele şi eventual a se concura pe o piaţă liberă internă, ci tocmai ca să devină un concurent puternic faţă de alte spaţii. Uitaţi-vă la dezvoltările care apar în Asia, în Pacific ş.a.m.d. sau chiar în America de Sud. Deci apar, au apărut alţi poli economici puternici, faţă de care oricare din ţările europene, fie şi Germania, cea mai dezvoltată economic, cu exportul cel mai mare ş.a.m.d., are nevoie să aparţină unui spaţiun cu efort şi proiect comun, cum este Uniunea Europeană. Altfel nu vor face faţă nici Marea Britanie, care are discuţiile pe care le poartă acum... Nimeni nu va face faţă ca stat în sine în această concurenţă mondială, care a chimbat cu totul parametrii. Deci, după mine, ăsta trebuie să fie înţelesul Uniunii şi oamenii trebuie să înţeleagă asta nu explicându-le, ci dându-le sentimentul că există acest proiect şi această solidaritate între europeni, să spun aşa.

Reporter:În acest context, potrivit datelor acestui eurobarometru, şase din zece cetăţeni ai Uniunii se simt europeni şi doresc să afle mai multe despre drepturile lor, dar mai puţin de jumătate ştiu în ce constau aceste drepturi. Care sunt beneficiile cele mai importante pe care ar trebui să le consolidăm acum mai mult în cadrul Uniunii? Mă refer aici la noi, românii.

Bogdan Niculescu Duvăz: Eu încerc tot timpul să discut despre Uniunea Europeană ca despre un lucru în sine. Sigur, România în Uniunea Europeană are nevoie de foarte multe lucruri şi are deja de câştigat nişte lucruri şi a câştigat deja nişte lucruri. Pentru că, atât de puţin cât au fost absorbite fondurile - acum este în creştere absorbţia şi este din ce în ce mai semnificativă, o simte şi piaţa, o simt oamenii care lucrează în piaţă cu fonduri europene... Sigur că asta este în folosul ţării şi în folosul cetăţenilor. 1 ianuarie anul viitor - liberalizarea pieţei muncii complet pentru România şi pentru Bulgaria, ceea ce iarăşi are o anumită semnificaţie. Libertatea asta de mişcare, de a te aşeza, de a locui, de a munci în altă parte este un beneficiu, fără îndoială. Sunt deja, după unii, 2 milioane, după alţii 2,5 milioane de români care lucrează în alte ţări, în ţări europene. Dar eu cred că cel mai important lucru, repet, este ca România să se apropie ca nivel de infrastructură, de dezvoltare, de ce dorim noi, şi de educaţie, nu numai de infrastructură, să se apropie de ţările mai dezvoltate, care au avut altă istorie. Şi cred că ăsta este scopul principal al României pe care trebuie să-l urmărească în Uniunea Europeană.

AUDIO Interviul integral