Bogdan Aurescu: Românii din Ungaria, tot mai puţini în auto-guvernările locale

Secretarul de stat al Ministerului de Externe , Bogdan Aurescu consideră că Ungaria nu a aplicat până acum mai multe decizii stabilite cu România în şedinţe comune de guvern sau în comitete mixte pentru minorităţi.

Adăugat: 14 Februarie 2012
Ultima actualizare:14 Februarie 2012

Într-o întâlnire pe care a avut-o, luni, cu subsecretarul de stat maghiar Latorcai Csaba, responsabil pentru relaţiile cu minorităţile în guvernul de la Budapesta, Bogdan Aurescu a amintit că nu a crescut numărul de angajaţi în secţiile de limbă română din radioul şi televiziunea maghiară, aşa cum se convenise.

Mai mult, el a atras atenţia asupra faptului că românii din Ungaria riscă să îşi piardă reprezentarea în auto-guvernările locale.

Potrivit redactorului RRA unul dintre motive poate fi acela că unii cetăţeni ungari se declară români, fără ca ei să aparţină de fapt nici etnic, nici cultural, minorităţii române din Ungaria.

"Există astfel de situaţii în diverse zone ale Ungariei, inclusiv în Budapesta, când au fost constituite autoguvernări formate din persoane care nu sunt, de fapt, etnici români. Miza fiind, evident, aici, fondurile pe care aceste auto-guvernări - care sunt de fapt instituţii publice finanţate din bugetul de stat - le primesc" a spus secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu.

Acesta a explicat că astfel, există posibilitatea ca persoanele care conduc autoguvernările locale să nu fie reprezentative pentru minoritatea românească.

Un alt subiect mereu în discuţie între România şi Ungaria este chestiunea reprezentării parlamentare a românilor.

Opinia diplomatului român a fost aceea că potrivit legii din ţara vecină, dacă minoritatea nu obţine un număr suficient de voturi, ea va fi reprezentantă printr-un purtător de cuvânt.

"Din punctul nostru de vedere, această posibilitate este destul de redusă, legea menţionând faptul că, în cazul în care minoritatea nu obţine un număr suficient de mare de voturi, reprezentarea ei este asigurată de un purtător de cuvânt. La fel ca şi în cazul reprezentării parlamentare a minorităţilor din România, este necesar ca acest reprezentant al minorităţii să aibă drept de vot", a explicat Aurescu.

El a semnalat şi un aspect pozitiv, acela ca Episcopia Română Ortodoxă ar putea obţine un spaţiu în capitala Ungariei.

"Există însă şi evoluţii pozitive, mai spune Bogdan Aurescu. Episcopia Română Ortodoxă, de pildă, ar putea obţine un spaţiu pentru construirea unei biserici la Budapesta", a mai spus Bogdan Aurescu.