Referendumul fusese anunţat în urmă cu câteva săptămâni, scopul său fiind acela de a rezolva blocajul politic prin reducerea majorităţii parlamentare necesare pentru a alege preşedintele.

Aceasta este în prezent de trei cincimi şi nu a mai putut fi atinsă din 2009, ceea ce a provocat dizolvarea parlamentului şi organizarea de alegeri anticipate în două rânduri.

Anunţul referendumului a fost însă contestat atât de opoziţia comunistă cât şi mai ales de societatea civilă, care a atras atenţia că nu se schimbă regulile în timpul jocului.

În plus, nu exista certitudinea că Alianţa ar fi putut mobiliza electoratul la vot, iar partidele acesteia nici nu au reuşit să ajungă la un compromis cu privire la chestiunile care ar fi putut fi supuse referendumului.

Dincolo de schimbarea majorităţii se vorbea şi de reducerea unei părţi din atribuţiile preşedintelui, astfel încât decizia anunţată în cadrul unei emisiuni televizate a fost de a se încerca din nou, găsirea unui candidat independent, care să fie acceptat şi de cei patru deputaţi care nu fac parte din grupul comuniştilor.

Este vorba de un fost deputat al Partidului Liberal Democrat şi de trei deputaţi care au părăsit partidul comuniştilor şi s-au arătat dispuşi să voteze pentru un candidat alături de Alianţă, cu condiţia ca acesta să nu facă parte din Alianţa pentru Integrare Europeană.